- Ziarul “Ialomița Ta” devine o prezență constantă în peisajul publicistic ialomițean.

Care este scopul acestei decizii, domnule președinte?

Este foarte important ceea ce faci în activitatea ta, dar este la fel de important ce și cum comunici cu cetățenii. De-a lungul mandatului meu am ales să transmit permanent cetățenilor stadiul proiectelor derulate de Consiliul Județean Ialomița, pe toate canalele și ne-am propus ca acest ziar să aducă mai aproape de ialomițeni activitatea desfășurată de noi, cei aleși. Ziarul va avea o apariție lunară, pe o structură nouă, dedicată atât activității consiliului cât și primarilor din județ, parteneri în amplul efort de dezvoltare a județului Ialomița.

În calitate de președinte al Consiliului Județean Ialomița, mi-am luat angajamentul ca instituția pe care o conduc să sprijine proiectele primăriilor din bugetul consiliului, astfel încât să oferim ialomițenilor condiții de trai de calitate.

Indiferent de culoarea politică, îmi doresc realmente să existe o bună colaborare și un efort comun al tuturor UAT-urilor pentru ca împreună să avem o viziune unitară și coerentă și să ne asiguram că un număr cât mai mare de proiecte vor fi realizate.

- In ceea ce priveste activitatea consiliului, sunt foarte multe proiecte care au ajuns la maturitate, unele dintre ele recepționate, altele în diverse stadii de implementare.

 Oamenii trebuie să înțeleagă un întreg proces care se derulează în spatele unui proiect ajuns la maturitate și după aceea implementat. Majoritatea proiectelor pe care le-am desfășurat și pus în practică la Consiliul Județean sunt cu altă finanțare decât de la bugetul județean. De la început am încercat să proiectăm bugetul Consiliului Județean, resursele proprii ale Consiliului Județean doar pe ceea ce înseamnă cofinanțare. Nu există decât foarte puține obiective de investiții finanțate doar din bugetul Consiliului Județean. Am încercat și am reușit să mergem pe investiții cu finanțări externe, dar astfel încât să avem și surse de cofinanțare. Și atunci, având investițiile majoritare pe alte surse, că vorbim de bugetul republican sau fonduri europene, toată procedura asta durează. Maturitatea unui proiect de la notă de fundamentare la studiu de fezabilitate, la proiectul tehnic, scoaterea la licitație, semnare de contract și așa mai departe, înseamnă o durată de timp de aproape doi ani.

- În plus, pot interveni lucruri neprevăzute...

- Da, pentru că ai licitat și semnat un contract de finanțare, dar asta nu-ți garantează că proiectul acela va ajunge la final. El trebuie implementat. Dar în momentul de față eu spun că avem ce să prezentăm și oamenii trebuie să aibă cunoștință de investițiile pe care le face Consiliul Județean și ce se întâmplă efectiv cu banii Consiliului Județean, cum sunt ei gestionați.

- Haideți, la modul concret, să vorbim de infrastructura rutieră, de drumurile județene. Care sunt proiectele finalizate, care sunt cele în curs de derulare și care în stadiul de proiectare? 

Invitație pe DJ 201 de la Coșereni la Rași, după 40 de ani de coșmar 

- Județul nostru este foarte întins, de la Sinești la Giurgeni. Este unul dintre cele mai lungi din țară. Consiliul Județean Ialomița are în administrare 507 kilometri de drumuri județene, care se află în diverse stadii de implementare. Până la mijlocul anului viitor vom atinge toți cei 507 de kilometri într-un fel sau altul, fie că discutăm de modernizare, că discutăm de reabilitare sau de reparații...

- Sau drumuri noi, cum este cel de la Mărculești la Perișoru...

- Este drum județean. Dar este de pământ. Din 507 kilometri vă spun că la preluarea mandatului aproape 100 de kilometri erau din pământ sau piatră. Provocarea pentru mine și echipa pe care o conduc azi la Consiliul Județean a fost aceea de a încerca din toate puterile ca în acest mandat să nu mai rămână niciun metru de drum județean neasfaltat. Și am început în forță cu, cred eu, cel mai important drum reabilitat din temelii, DJ 201. Este drumul care face legătura între Coșereni și DJ 201B, în zona Rași. Este, dacă vreți, o paralelă, o centură a drumului național 2A București - Constanța, pe care-l știm cu toții și care este un drum foarte aglomerat. Gândiți-vă că pe drumul DJ201 nu se intervenise de mai bine de patruzeci de ani. De la Borănești la Bărcănești și de la Bărcănești la Axintele drumul era aproape impracticabil, ca să nu mai vorbim de faptul că de la Bărbătescu, prin pădure, drumul ajunsese o cărăruie de trei-patru metri,  pe care nu puteai să treci decât cu un autoturism de teren. Astăzi, vă învit să-l vedeți. Înainte de modernizare, sătenii din Axintele pentru a ajunge în situații de urgență la Slobozia, făceau o oră și jumătate. Astăzi durata deplasării s-a redus la jumătate. Este un lucru extraordinar și din punct de vedere economic, pentru că se dezvoltă toată zona agricolă de acolo. 

În această vară vor fi finalizate lucrările pe DJ 201 între Buești și Mărculești

- Și acel drum continuă practic de la Ciochina prin Bordușelu, la Albești, Bora, Mărculești până la Țăndărei...

- Da, drumul 201 este cel mai lung drum din județul Ialomița. El a fost gândit și scos la licitație pe două tronsoane. Primul tronson este finalizat în momentul de față. Cel de-al doilea tronson pleacă de la Buești până la Mărculești. Acolo au fost ceva probleme cu cei care au câștigat licitația, dat fiind faptul că la un moment dat podul de la Bora a intrat în reabilitare. Tot traficul a fost deviat pe DJ 201 și ceea ce făcuseră proiectanții, ca stadiu al drumului fizic, nu mai era de actualitate când am intervenit noi să reparăm. Se stricase chiar și structura de rezistență, iar prima propunere pe care a adus-o proiectantul nu mai era viabilă. Atunci a trebuit să sistăm lucrările, să închidem contractul cu firma. Am făcut un studiu asupra stării drumului, am reproiectat și urmează să scoatem acum din nou la licitație lucrarea. În vara aceasta se va lucra și finaliza și această porțiune a drumului județean 201. 

- Un alt drum finalizat știu că este cel din vestul județului.

- DJ202, cel care pleacă de la Drăgoești și se oprește la Dridu, finalizat tot pe fonduri europene, recepționat anul trecut. Este o altă linie de legătură între Călărași și Ialomița și mai departe cu județele învecinate. Dezvoltă foarte mult zona, operatorii economici de acolo, mă gândesc la „Lăptăria cu Caimac” și nu numai, la toți agricultorii din zonă. Este un drum modernizat pe care se poate circula acum fără nicio problemă. O infra-structură rutieră îți scurtează foarte mult din timpi, iar timpul în momentul de față pentru orice om de afaceri și pentru noi toți înseamnă bani. 

Pistă de biciclete între Fetești și Țăndărei

- V-am vorbit de cele două drumuri finalizate. Să vorbim acum de DJ 203F din nordul județului, cel care pleacă de la Țăndărei către Valea Ciorii - Bucșa - Dumitrești - Scânteia -Iazu - Grivița, drum care a fost și el recepționat, fiind realizat prin PNDL. Est,e la fel, finalizat prin finanțare numai de la Consiliul Județean drumul dintre Căzănești și Cocora, care arăta deplorabil și acum este reabilitat, recepția fiind făcută în urmă cu vreo șapte luni. De asemenea, prin programul Anghel Saligny va fi finalizată o altă porțiune de drum de pământ pe DJ213, care pleacă de la Luciu, trece prin Mihail Kogălniceanu până în DN2-1, după aceea pe traseul Țăndărei - Platonești - Movila - Fetești - Stelnica. Drumul acesta, prin proiect, va avea parte și de o pistă de biciclete, de la Fetești până la Țăndărei. 

Douăzeci de kilometri drum de pământ vor vedea asfalt pentru prima oară 

- Și ultimele porțiuni de drum județean de pământ vor primi pentru prima oară asfalt prin viitorul Program Operațional Regional 2020-2027. Este vorba de drumul care face legătura între județul Călărași, Mărculești, Bucu, Gheorghe Lazăr. Este o lungime de 9 kilometri între județul Călărași și Mărculești, după aceea de la Gheorghe Lazăr la Scânteia încă 11 kilometri tot drum de pământ și din piatră, care va fi reabilitat și la ieșire din Scânteia către drumul european care duce către Brăila.

Repartiția bugetului județean nu se mai face pe... ochi frumoși

- Ca să continuăm discuția tot pe infrastructura rutieră, să recunoaștem că multe comunități locale fără sprijinul Consiliului Județean nu reușeau să-și rezolve asfaltarea drumurilor comunale. Sunteți mulțumit de proiectele întocmite în acest sens de toate administrațiile locale?

- Eu sunt om politic. Înainte de toate, sunt președintele Partidului Social Democrat, funcție de care sunt cel mai mândru. Vă spun și am spus-o de fiecare dată: am fost primar, senator opt ani, de doi ani sunt președintele Consililui Județean, dar funcția de care sunt cel mai mândru este cea de președinte al PSD Ialomița. Aceasta pentru că fac parte dintr-o echipă frumoasă, care a decis în urmă cu vreo patru ani și jumătate să-mi încredințeze această onoare de a le fi lider. Eu intru în campania electorală de fiecare dată și-mi susțin peste tot în cele 66 de UAT-uri din Ialomița proprii candidați. Dar, a doua zi după ce s-a încheiat campania electorală, cel care a câștigat alegerile, primarul, indiferent de culoarea lui politică, este partenerul meu, omul cu care lucrez. Și vă rog să vă uitați peste tot ceea ce înseamnă echilibrarea bugetară pe care o face Consiliul Județean, că nu veți putea vedea niciodată vreo diferență dată de culoarea politică a primarului și modul în care au fost redistribuiți banii. În al doilea rând, banii pentru Programul Județean de Dezvoltare Locală, cel care este finanțat an de an cu zece milioane de lei de către Consiliul Județean Ialomița, se duc către toate UAT-urile din județ, indiferent de culoarea politică a primarului...

Cei care nu au curajul să se ducă către proiecte de investiții, cu siguranță vor pleca din primărie

- Dar, fără o investiție serioasă din partea Guvernului României, fără o investiție serioasă din fonduri europene și o capacitate a primarului de a atrage fonduri europene și fără o susținere din partea Consiliului Județean, localitățile din Ialomița nu se pot dezvolta. Luați ce localitate vreți dumneavoastră și veți vedea că sursele lor proprii sunt cât să le ajungă (dacă le ajung) pentru activitatea lor de funcționare. Iar în Ialomița în momentul de față sunt proiecte de investiții de peste o sută de miliarde în fiecare localitate din județ. Nu vorbesc că sunt unele care au trei - patru sute de miliarde. Bani care sunt de la Guvernul României, sau din fonduri europene. Aceasta este șansa de dezvoltare. Ceea ce-mi doresc eu în Ialomița este să nu mai existe discrepanțe între mediul urban și mediul rural. Adică să poți avea acces la asfalt, apă, canal, să ducem gaz în fiecare localitate din Ialomița.

- Sunteți convins că nu mai sunt primari care atunci când vine vorba de proiecte cu accesare din fonduri europene gândesc cam așa: de ce să mă leg eu la cap dacă nu mă doare?

- Nu mai gândesc așa pentru că, la alegeri, vor fi schimbați dacă gândesc așa. Și ați văzut că au fost schimbați în 2020 foarte mulți dintre ei. Pe cei care performează și se pun în slujba comunității, cetățenii îi realeg. Cei care așteaptă sau nu au curajul să se ducă către proiecte de investiții, cu siguranță vor pleca din primărie.